Salarii mari în Kiruna – pentru toți zugravii
În legătură cu transformările orașului Kiruna, firmele au probleme cu recrutarea de zugravi. Pentru firma de zugravi și vopsitori Sanfridsson, soluția a fost un subantreprenor care i-a pus la dispoziție zugravi români.
Datorită reprezentanților onești ai firmei și negocierilor sindicale, românii au acum salarii și condiții de muncă pe care nu le credeau posibile.
– Patronul putea să spună că nu am muncit suficient de repede, ne tăia din ore și ne dădea un salariu mai mic, spune Ionuț Cobzaru.
O parte dintre ei au venit în Suedia și în Kiruna de curând, în timp ce alții au experiența altor patroni din sudul țării. Ei povestesc că acolo trebuiau să muncească mult, uneori începeau dimineața la ora 6 și terminau seara la ora 19. Își foloseau mașina proprie și patronii le tăiau adesea ore din ziua de muncă.
– Patronul putea să spună că nu am muncit suficient de repede, ne tăia din ore și ne dădea un salariu mai mic, spune Ionuț Cobzaru.
– Nu am primit plată pentru timpul afectat curățeniei sau deplasărilor, spune Claudiu Fărcaș.
Totodată, el povestește că, dimpotrivă, nu au fost probleme atât de mari cu echipamentul de lucru și cu siguranța muncii, pentru că se aflau pe șantiere mari.
Locuiau înghesuit, 16 persoane în trei camere, cu o singură bucătărie, și împărțeau două toalete.
Trebuiau să primească 180 de coroane pe oră, conform acestei înțelegeri, dar eu am luptat ca ei să primească 207 coroane. E un salariu ridicat în Kiruna.
Acum locuiesc în apartamente confortabile și lucrează pentru subantreprenorul Swesar construction, care are contract colectiv de muncă cu sindicatul.
– Trebuiau să primească 180 de coroane pe oră, conform acestei înțelegeri, dar eu am luptat ca ei să primească 207 coroane. E un salariu ridicat în Kiruna, spune Jan-Crister Riggo, reprezentantul Sindicatului zugravilor și vopsitorilor.
Românii povestesc că de obicei, când venea sindicatul, le era vteamă. Foștii patroni îi amenințau că îi vor trimite acasă dacă vorbeau cu sindicatul. Acum se simt în siguranță și mai mulți dintre ei au devenit membri a sindicatului.
Mihaela Ciobanu este ucenic și dorește să dea examen de maistru.
Ionuț Cobzariu este membru în Asociația zugravilor și dorește să devină reprezentant sindical la locul său de muncă.
Jan-Crister Riggo le-a oferit zugravilor români un curs de introducere despre sindicat și despre modelul suedez. Cursul este ținut în limba română cu ajutorul colegilor de la sindicatul Fastighets. Ei învață acolo legile și sunt informați despre înțelegerile dintre patroni și sindicat.
Că sunt plătiți pentru zilele de sărbătoare fără să muncească, că nu este permis să muncești oricât de multe ore în șir, că au dreptul la concediu plătit și la concediu de boală.
Și că noii angajați au dreptul la zile libere plătite încă înainte de a lucra suficient de mult pentru a-și câștiga dreptul la concediu plătit – ca urmare a unei înțelegeri pentru care Asociația sindicală a Zugravilor a câștigat-o prin negocieri.
Toți cei nouă zugravi de la Swesar construction vin la curs și se simt atât mult mai bine informați cât și dezamăgiți:
– N-am știut că în Suedia există asemenea reguli. Acum știm mai mult după această zi.
Mai mulți dintre zugravii români sunt interesați să învețe suedeză la cursurile de Suedeză pentru emigranți. Jan-Crister Riggo de la sindicat și directorul de la Swesar construction, Nicolae Sarchiz, vor controla cum i-ar putea ajuta cu acest lucru.
Claudiu Fărcaș a participat la cursuri, pentru a se informa mai bine despre sindicat și despre piața de muncă din Suedia.
Reprezentantul sindicatului, Jan-Crister Riggo a negociat în favoarea zugravilor români, care au aceleași salarii ca zugravii locali din Kiruna.
Atât el cât și șeful de șantier Stefan Sjöström, vin în clădirea în care se țin cursurile sindicale pentru întâlniri cu reprezentantul sindicatului.
– Vrem să fim credibili, pentru ca toată lumea să se simtă în siguranță. Contractul colectiv de muncă este de la sine înțeles, spune Nicolae Sarchiz.
Zugravii români au experiență de muncă și diplome de absolvire a unor școli de specialitate din țara lor de origine. Mihaela Ciobanu este ucenic și, atât ea, cât și mulți dintre zugravii mai experimentați sunt interesați de examenul de maistru. Să-și echivaleze studiile conform standardelor suedeze.
– Vom controla ce este inclus în studiile lor și vom da teste pentru a vedea pe ce nivel se află. Îi voi ajuta pe cei care sunt membri sindicali să-și dea examenul de maistru, spune Jan-Crister Riggo.
Și conducerea firmei Swesar construction se arată pozitivă.
– E bine dacă vor să-și dea examenul de maistru. E o asigurare de calitate pentru firmă, spune șeful de șantier Stefan Sjöström.
Ionuț Cobzariu i-a convins deja pe câțiva dintre colegi lui să devină membri în sindicat. A creat un grup sindical în limba română pe Facebook și e interesat să învețe mai mult.
Recrutarea de zugravi pentru lucrările de transformare a orașului a fost o mare problemă. Zugravii români au salvat situația.
Recrutarea de zugravi pentru lucrările de transformare a orașului a fost o mare problemă. Zugravii români au salvat situația.
Și-a anunțat interesul de a deveni delegat al locului său de muncă cu dreptul de a exercita anumită influență la luarea de hotărâri sau ca persoană însărcinată cu controlul protecției muncii.
Jan-Crister Riggo se bucură că a putut să ajute aceste persoane și să le întărească încrederea în sindicat.
– Este important pentru noi să avem membri, pentru a le putea îmbunătăți condițiile de muncă.
Pentru Riggo, care își are biroul în Luleå, să-și viziteze membrii din Norrbotten presupune călătorii multe și lungi. La Kiruna, care este situată la 240 de km mai la nord, vine o dată pe lună. Acum, în această primăvară, când piața forței de muncă pentru zugravi a solicitat mai multe angajări, a fost prezent acolo tot a doua săptămână pentru a crea contacte.
– Este vorba despre a controla mediul de lucru, de a-i întâlni pe membrii sindicatului și de a negocia, spune Jan-Crister Riggo.
Text: Helena Forsberg
Translation: Daniela Ionescu
